Sursa imagine: ipn.md

De ce agricultorii din Moldova nu-și pot vinde strugurii

Roada de struguri în acest an este bogată, lucru îmbucurător pentru agricultori. Totuși, aceștia se plâng că nu au unde să o vândă, iar chiar dacă o fac, prețul oferit pentru un kilogram de struguri este mult prea mic. Agricultorii spun că, din cauza condițiilor meteorologice, calitatea strugurilor a avut de pătimit în acest an, iar pentru că strugurii de masă merg de regulă la export, aceștia nu mai corespund cerințelor de calitate. Pe de altă parte, procesatorii susțin că recoltarea strugurilor de soiuri tehnice a început cu 2-3 săptămâni mai devreme decât în mod natural, respectiv, au intrat în campania de procesare  cu stocuri mai mari, lucru care a generat probleme atât la producere, cât și la stocare.  Problema principală, spun specialiștii, este generată de strugurii de soiul Moldova.

Gheorghe Gaberi, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Republica Moldova, susține că, pentru că nu au îngrijit bine strugurii în lunile ploioase din această vară, agricultorii s-au pomenit cu struguri de proastă calitate, boabele fiind crăpate sau mucegăite. În context, agricultorii nu au unde să-i vândă pentru că piața locală poate asimila o cantitate foarte mică de struguri, iar pentru export aceștia nu corespund cerințelor de calitate.
 
„Dacă strugurii vor fi de calitate sigură, aceștia vor fi toți vânduți și vor putea fi vânduți atât la Est cât și la Vest. În linii mari, noi nu avem problemă la desfacerea strugurilor. Anul trecut am vândut 84 de mii de tone în circa 20 de țări ale lumii, atât în Uniunea Europeană, cât și în Federația Rusă. Nu avem restricții la exportul de struguri în Federația Rusă, unde se duc o bună parte din ei”. El spune că și în cazul soiurilor tehnice de struguri există o problemă de calitate și de volum.
 
Gheorghe Gaberi susține că unele fabrici de vin au început să speculeze pe seama prețului, micșorând-l, văzând în ce situație s-au pomenit viticultorii. Tot ei încearcă să creeze condiții în care strugurii să fie achiziționați, dar plățile să se facă doar după ce fabricile ar vinde vinul. El mai spune că problema a apărut acolo, unde nu s-au stabilit anumite relații de lungă durată. „Nu poate cineva să crească struguri pentru vin, dacă el nu are relații cu o fabrică ce procesează sau dacă el nu are fabrica lui. Acolo unde oamenii tradițional, ani de-a rândul, livrează strugurii găsesc un compromis și la prețuri”. Președintele APESRM, spune că agricultorii moldoveni au bune perspective cu strugurii în Europa, mai ales în țările scandinave, unde aceștia se vând cu prețuri mari.
 
Nicolae Chiosa, manager producere la Vinăria Purcari, susține că vinăria pe care o reprezintă, colectează strugurii de la toți agricultorii, mici sau mari producători, fără anumite restricții. El spune că principala problemă este faptul că soiurile de struguri tehnici au început a fi colectați cu 2-3 săptămâni mai devreme față de anii trecuți, respectiv procesatorii au intrat în campanie cu stocuri mai mari, lucru care a generat stocuri mari la producere, iar companiile nu au vase de stocare a lichidului în stare de fermentare.
 
Pe de altă parte, Nicolae Chiosa, spune că în acest an, roada de struguri de soiul Moldova este mare, iar pentru că acesta este un soi de masă, producătorii de vin nu se avântă să-i cumpere. „Din acești struguri poți face vin, doar că conținutul de glicozide în vinul din strugurii Moldova este înalt, ceea ce nu este permis în spațiul UE. Vinurile din soiurile Moldova poți să-l utilizezi în cupaje mici în spațiul CSI (Rusia, Ucraina, Kazahstan), în UE nu se acceptă vin cu glicozide. Dar, vânzările noastre în Rusia și spațiul CSI sunt minime. Pentru noi principala piață de desfacere este UE, respectiv, noi personal nu putem procesa soiul Moldova, pentru că nu avem ce face cu vinul respectiv”, a spus Nicolae Chiosa. De asemenea, soiul Moldova nu este trecut în lista soiurilor permise pentru distilare, lucru care ar trebui schimbat pentru a se permite distilarea vinului obținut din acest soi.
 
Managerul producere susține că Vinăria Purcari procesează la maxim soiurile tehnice în cele cinci puncte de procesare de pe teritoriul Republicii Moldova. Prețul oferit pentru un kilogram de struguri este dictat de piață, dar este rezonabil, de la – 4 la 4 lei și 50 de bani.
 
Oxana Hâncu, manager marketing la Mileștii Mici, a declarat că Vinăria se axează în colectarea strugurilor pe regiunea Codru, deoarece anume acolo cresc strugurii necesari pentru o calitate deosebită a vinurilor Cabernet, Mierlot, Sauvignon, Riesling etc. „Anul acesta colectăm strugurii doar pe podgoriile noastre, nu colectăm de la persoane fizice, deoarece sunt anumite restricții în legislația viei și vinului, conform căreia oamenii trebuie să prezinte un certificat, sau mai multe, de la ANSA. Strugurii trebuie să corespundă anumitor cerințe”, a spus Oxana Gâncu.
 
Soluțiile din situația creată oferite de Ministrul Economiei și Infrastructurii în cadrul unei ședințe la care au participat producătorii, exportatorii și procesatorii de struguri din țară, țin de prelucrarea strugurilor prin distilarea de criză cu depozitare ulterioară. De asemenea, este necesară o analiză detaliată a volumului de struguri care urmează să iasă pe piață și a capacităților de stocare, dar și educarea producătorilor mici în direcția constituirii de asociații.
 
Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, i-a asigurat pe producătorii și procesatorii de struguri din Republica Moldova de susținerea și deschiderea instituției pe care o reprezintă în depășirea provocărilor întâmpinate de aceștia și a afirmat că va veni cu soluții concrete în cel mai scurt timp.
 
În perioada ianuarie – iunie a anului curent, Republica Moldova a exportat struguri de aproximativ zece milioane de lei. Majoritatea cantităților de struguri sunt exportate în România, Federația Rusă și Belarus. Pentru exportul în UE, Republica Moldova beneficiază de contingentul tarifar de export de zece mii de tone de struguri anual. Pentru anul curent, contingentul tarifar a fost valorificat în proporție de 60% sau 5950 tone.
Autor: IPN
03.10.2018 Actual
282
0

Comentarii 0