Domnule Băsescu, nu uitaţi şi de acest Om!

Sursa imagine: stelapopa.unimedia.md

Mâine, în a doua zi a vizitei sale oficiale la Chişinău, Preşedintele României – Traian Băsescu, însoţit de către Preşedintele interimar al Republicii Moldova  – Mihai Ghimpu, va participa la ceremonia depunerii coroanelor de flori la „Parcela de Onoare Românească” de la cimitirul din satul Cania, raionul Cantemir şi la „Cimitirul de Onoare Românesc” din localitatea Ţiganca, raionul Cantemir. Ulterior, cei doi preşedinţi se vor deplasa şi la Cahul, la Universitateade Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu”, scrie Stela Popa pe blogul său.

În acest context, propun  spre atenţia celor din administraţia prezidenţială a României să nu uite să-i sugereze preşedintelui Băsescu şi de cei care menţin vie flacăra românismului în R. Moldova. În reportajul de mai jos, preluat din arhiva proprie şi care este printre cele de care sunt mândră în CV, propun spre vizualizare istoria lui Victor Boian, un pensionar, care a trecut prin vitregiile vremurilor de odinioară şi, acum, la bătrâneţe, s-a gândit să cinstească memoria ostaşilor români căzuţi în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Astfel, pensionarul din satul Carahasani,  raionul Ştefan Vodă, a adunat ban cu ban şi, din resursele proprii, a ridicat un monument în memoria ostaşilor căzuţi pe câmpul de luptă.

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni a propus anterior administraţiei prezidenţiale a României, dar şi Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, ca Victor Boian, omul care din banii adunaţi din pensia lui mizeră a reuşit să ridice un monument ostaşilor români căzuţi pe frontul antisovietic din Basarabia, să primească o distincţie înaltă din partea statului român. Şi iată că m-am gândit că ar fi bine ca, în timp ce se află la la Chişinău, însuşi preşedintele să îi ofere OMULUI Victor Boian această distincţie pe deplin meritată.

Curajul lui Victor Boian

Victor Boian spune că nu a luat bani de la nimeni şi nu l-a sfătuit nimeni în luarea acestei decizii. Ceea ce l-a motivat este omenia de care au dat dovadă ostaşii români în timpul celui de-al doilea Război Mondial, când forţele armate româneşti şi nemţeşti erau în retragere, şi se opriră pe malul Nistrului. În actualul sat Carahasani au stat mai bine de câteva luni, perioadă în care soldaţii au construit şi două biserici în localitate.

Unii dintre cei care mureau în lupta de pe Nistru erau îngropaţi în jurul bisericuţelor. Cimitirul, dar mai ales atitudinea binevoitoare a ostaşilor faţă de localnici l-au determinat încă de  pe atunci pe Victor Boian să răsplătească, în vreun fel, gesturile soldaţilor. Astfel, şi-a spus că nu se va opri până nu va înălţa un monument în amintirea lor, scire Stela Popa pe blog.

„A fost ordin de la centru”

Deşi, în timpul sovieticilor era evident că nu avea cum să înalţe o asemenea construcţie, după 1990 ar fi părut că nimic nu-l mai poate împiedica pe Victor Boian. Dar, aş! Urmele caracatiţei roşii încă mai erau în mentalitatea unora. Toţi primarii satului Carahasani de după 1990 i-au pus piedici eroului nostru. A primit chiar şi ameninţări cu moartea. Abia în ultimii ani, odată cu venirea lui Vladislav Cociu în fruntea localităţii,  Victor Boian şi-a dus la bun sfârşit lucrarea.
Pe locul unde se înalţă astăzi monumentul erau cândva flori, iar de jur împrejur morminte.

Şi aici ostaşii îşi îngropau camarazii de luptă. Imediat după război, cimitirul a fost distrus, iar pe acel loc a apărut rapid, nu se ştie cum, o… gunoişte. Explicaţia fostului primar de Carahasani a fost cât se poate de simplă: „A fost ordin de la centru”.