Sursa imagine: m.post.naver.com

Ce culoare are mâncarea ta?

Ai auzit cuvintele „green food“ și te-ai gândit imediat la avocado, rucola și broccoli? Și eu! Dar green food nu înseamnă doar verde.

„Ce vrei să-ți trimitem de mâncare?”, mă întreba mama în facultate. Și până în zilele noastre, când vremea absolvirii a apus, încă mai primesc celebrul pachet de acasă. De obicei, pe lângă cele câteva feluri de mâncare semnătură în familie, se strecoară legume și fructe proaspete de la ai mei din grădină. De ce? Pentru că așa cum declară ei cu mândrie: „vrem să mănânci sănătos și noi știm ce ți-am pus acolo“. Uitându-mă la borcanul de zacusă (printre ultimele rămase din recolta de toamnă) m-am întrebat: Oare pachetul de acasă e green food? Oare Internetul e de acord? Intru pe Google, scriu „green food“ și voilà: poze cu legume și fructe, restaurante farm-to-table, companii care vând produse naturale, articole despre mâncatul sănătos. Tot nu m-am lămurit, așa am plecat în căutarea unei definiții pe care să v-o dau și vouă.

Prima oprire? La o discuție cu Ioana Negulescu, designer grafic și food blogger la Berries and Spice. „Pentru unii, green food poate să însemne să mănânci salate sau feluri de mâncare construite în jurul fructelor și legumelor. Pentru mine, green food înseamnă să mănânci local, sezonier și de la micii producători locali, astfel încât să susții și economia locală”, îmi spune Ioana.

Deci green food e despre alegeri?

Adevărul este ăsta: vedem mâncarea în farfuria noastră, dar până să ajungă acolo s-au luat o mulțime de decizii. Decizii la care poate nici nu ne gândim prea mult, cum ar fi: originea ingredientelor, modul de preparare, ambalajul, data expirării, prețul și așa mai departe. Pe scurt: poți alege să-ți pregătești carne de pui sau curcan din supermarketuri, de la marile combinate agricole. Sau poți alege un pui crescut la țară, care a fost hrănit cu grâne chiar din producția proprietarului (da, green food se referă și carne). Apoi, poți cumpăra fructe și legume de sezon din piețe. E drept că la noi aproape că lipsește conceptul de farmer’s market: târgurile tradiționale la care vin adevărații producători locali sunt destul de rare și se desfășoară în special vara. Dar încă mai găsești cultivatori cinstiți și produse de calitate în piețe precum Obor, Matache, Gemeni etc. Trebuie doar să depui un strop de efort în a-i găsi.

Upcycling food

Știai că deși România este una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană, românii risipesc anual o cantitate de alimente cu mult peste media europeană?! Ce putem face? Ei bine, am putea începe cu a arunca o privire la produsele care expiră în 23-48 de ore din supermarketuri. Majoritatea lanțurilor de magazine au politici de food waste: astfel poți cumpăra produse reduse cu 50% sau chiar 80% sau 90%. Le vei găsi în frigidere semnalizate sau în partea de jos a rafturilor.

Sau pur și simplu putem să utilizăm la maximum ceea ce cumpărăm. Adevărul este că tindem să ne umplem frigiderele cu produse pe care nu le folosim imediat sau care nu ne sunt neapărat necesare. Sau aruncăm toate resturile de mâncare. Resturi pe care le putem folosi a doua zi pentru a prepara alte feluri de mâncare, așa cum ne arată Jamie Oliver în emisiunea sa, Money saving meals.

„Sunt o groază de rețete de upcycling al resturilor de mâncare pe care le aruncăm. De exemplu, în loc să arunci cojile de la ceapă, usturoi, dovlecei, vinete etc poți face supersupe dacă bagi totul la cuptor și reduci cu apă și puțină sare, pentru gust”, spune Ioana Negulescu.

Apoi, green food înseamnă și a mânca sustenabil. V-ați întrebat vreodată cât la sută din prețul unui produs îl reprezintă prețul ambalajului? Prin cumpărarea de produse ambalate, pe care le putem găsi la aceeași calitate neambalate, încurajăm producția de plastic, atât de nocivă mediului înconjurător.

Bistrouri și resturante cu ingrediente de sezon

În România s-a dezvoltat în ultimii ani o nișă a industriei horeca: restaurantele care își ghidează meniul după ce ingrediente de sezon au la dispoziție: M60, Kane, Pâine și Vin, Maize – farm to table, La Prăvălescu, Beca’s Kitchen și multe altele se numără printre cei care au urmat acet model. Uneori astfel de restaurante (Spațiul M60 sau Belli Siciliani) au și piețe volante în fața lor, de unde poți cumpăra chiar produsele folosite în bucătăria lor. În plus, în București există și un bar botanic, Fix me a drink, care folosește în prepararea cocktailurilor chiar plante de sezon.

O alimentație bazată pe consum „plant-based“


„Cu peste 50 de miliarde de animale pe an crescute doar pentru hrană, știm deja că impactul asupra mediului nu este unul favorabil. Avem nevoie de schimbări de paradigme în industria de food, de optimizări la nivel de producție, procesare și logistică. Sunt companii precum Hampton Creek, Impossible Foods sau Soylent care fac pionierat în green food. Îmbină biochimie, bioinformatică și food science pentru a dezvolta produse inovatoare, dar cred că acest concept poate fi integrat și de un startup, așa cum încercăm noi“, spune Tudor Iacob de la NativeBox (serviciu de livrare fructe uscate, semințe și nuci, chiar la ușa ta).

Tot la ușa ta pot ajunge, în plin sezon și legume proaspete, crescute curatt: aruncă un ochi pe Instagram la @buniol_tomatoes sau pe legumefericite.ro sau origini.com.ro – am enumerat doar trei furnizori de produse care respectă conceptul de green food și aduc cumpărăturile în secolul 21 prin livrările la domiciliu

Poate că nu există o definiție ca la carte pentru green food. Dar vă pot spune ce înseamnă pentru mine green food: să știi că mănânci de sezon, de la producători locali, respectând mediul înconjurător. Voi mâncați verde?
 

Autor: zumi.md
02.08.2018 Caleidoscop
500
0

Comentarii 0