Faptul că Bulgaria alege să se concentreze pe Balcanii de Vest semnalează că cel puțin șase luni Parteneriatul Estic nu va fi în centrul atenției UE, scrie politologul Dionis Cenușa într-un articol de analiză pentru Agenția IPN.

Politologul consideră că, în mod practic, situația țărilor care au reușit să dezvolte un cadru juridic și instituțional bilateral separat cu UE nu va fi influențată în mod esențial. Prin urmare, țările cu Acorduri de Asociere, care numără și Moldova, vor continua să fie în orbita UE, dar țările est-europene fără acorduri noi cu UE (Azerbaidjan, Belarus) ar putea fi parțial umbrite, explică Dionis Cenușa.

 

Potrivit lui, resursele financiare pentru Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic sunt prestabilite până în 2020.

 

Eforturile Bulgariei de a mobiliza fonduri și atenție pentru Balcanii de Vest nu pot schimba bugetul alocărilor pentru țările est-europene, decât numai dacă guvernele Moldovei, Ucrainei sau altor țări nu eșuează unele reforme, argumentează politologul.

 

În asemenea cazuri, scrie Dionis Cenușa, banii vor fi pur și simplu redirecționați spre alte cheltuieli ale UE, inclusiv pentru proiectele din Balcani. Acest lucru este relevant pentru sprijinul bugetar direct, asistența macro-financiară sau componentele de grant (de exemplu, la proiectele energetice) pe care Bruxelles-ul le are disponibile pentru Moldova. Prin asemenea circuit au trecut cele 28 milioane EUR de ajutor bugetar, destinați inițial pentru reforma justiției din Moldova, dar netransferați de UE din cauza restanțelor din anii 2014-2015, amintește politologul.

 

El accentuează faptul că ceea ce poate pune în dificultate Moldova, pe termen mediu și lung, este dorința Bulgariei și a UE, în general, de a se concentra pe integrarea Balcanilor de Vest în spațiul european.

 

Chiar dacă aceasta va avea un efect pozitiv pentru reducerea insecurităților în Europa, explică Dionis Cenușa, digerarea Balcanilor de Vest va necesita timp și resurse, care după 2020 se vor reduce din cauza Brexitului.

 

Politologul anticipează că pe lângă saturația politică a UE pentru extindere, ca urmare a absorbției țărilor vest-balcanice, Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic ar putea simți un deficit de fonduri europene.